Infiripata intr-o vale si botezata initial Iugani, comunitatea care poarta astazi numele de Deleni, a fost, la un moment dat al istoriei, nevoita sa se retraga din calea hoardelor pustietoare ale tatarilor, campand pe un deal cocotat la aproape 500 de metri deasupra nivelului marii.
De la aceasta forma de relief avea sa imprumute asezarea razeseasca (ce in prezent numara peste 10 000 de locuitori) numele sub care este inregistrata in nomenclatorul unitatilor administrativ-teritoriale ale piciorului de plai romanesc.
Consultand harta geografica a judetului, localitatea atestata documentar la 7 iulie 1430 se afla pozitionata in extremitatea nord-vestica a judetuluI Iasi, incojurata de orasul Harlau si patru comune: Prajeni, Dolhasca, Tudora si Frumusica, localitati ce tin de judetele Suceava si Botosani, ultimele doua avand tangent cu viata privat-moderna a lui Stefan cel Mare: Tudora slujnica, a fost alungata de la curte pentru ca, provocatoare fiind domnitorul o privea cam des si cu subinteles, iar Frumusica era hangita sorbita din ochi, in timp ce, poposind (tot mai des) la han, Soarele Moldovei isi sorbea pocalul cu Grasa de Cotnari.
Desi este situata departe de ochii lumii la 80km de Teiul Luceafarului, prin grija diriguitorilor si prin spiritul gospodaresc al cetatenilor ,Delenii se prezinta astazi vizitatorilor ca o unitate administrativa care nu se considera in nici un fel marginalizata , iar ca dovada este inlesnirea posibilitatii pentru ca locuitorii sa arda gazul cu folos , utilitate(cam scumpa ,e drept) care presupune confort si civilizatie si de care nu se bucura multe alte localitati din imprejurimile Iasului ,sau dintre cele care si-au schimbat din varii motive , de pe placuta de la intrare statutul in oras.
Judecand lucrurile prin prisma acestui element important de infrastructura ,coroborat cu posibilitatea ca acumularile edilitare sa sporeasca prin accesarea de fonduri europene , dar luand in calcul si numarul locuitorilor (apropiat de cel al urbei din vecinatate ),Delenii ar putea “este parerea reporterului“ emite in viitorul apropiat pretentii de schimbare a statutului .Insa , deocamdata legislativul local prefera sa ramana fruntasa la tara, mediu in care se simte foarte bine, decat sa fie codasa la oras , cu taxe si impozite ajustate dupa grila din mediul urban.Atitudinea este sustinuta si de cetateni din cele sase sate care, pana sa-si faca cumparaturile de la Market, continua sa se aprovizioneze cu trufandale de pe stratul ingrasat cu azotat de poiata, situat in spatele casei.
Fiind investita cu statut de comuna imediat dupa promulgarea primei legi a administratiei publice , cea din 1864 , desigur , in decursul timpului asezarea din coasta Harlaului a avut in fruntea sa guvernatori vremelnici mai buni sau mai rai , mai harnici sau mai comozi, mai mult sau mai putin gospodari , mai pasionati sau mai delasatori in activitate , fiecare dintre ei fiind , pana la urma, judecati si apreciati functie de zestrea edilitara lasata mostenire si dupa disponibilitatea de a sluji nazuintele firesti de mai bine ale contribuabilului la buget.
